La Oana-Maria ne-a impresionat aceeași calitate în două lumi foarte diferite: refuzul de a se opri la primul răspuns. În spital, acest lucru a însemnat să verifice singură o oportunitate de finanțare pe care ceilalți o considerau imposibilă. În lucrul cu oamenii, înseamnă să nu accepte sloganurile drept explicații și să caute contextul din spatele fricii, al blocajului sau al unei alegeri.
Nu își construiește autoritatea promițând că poate schimba viața altcuiva. Spune limpede că transformarea nu poate fi făcută în locul omului și că simpla conștientizare nu produce automat schimbare. Rolul pe care și-l asumă este să creeze cadrul, să pună întrebarea potrivită și să ofere o perspectivă din care următorul pas devine vizibil.
Poate că aceasta este legătura dintre profesionistul care a dus un proiect până la aprobare și autoarea de astăzi: convingerea că există o soluție merită urmată de cercetare, răbdare și acțiune, nu doar de speranță.
Din procesul de selecție al Volumului 3

